1. Drumul public

Principial, din punct de vedere administrativ (al administratoruluui drumului), un drum public deschis circulaţiei poate fi împărţit în 3 (trei) categorii, deosebirea dintre ele fiind data de parametrii constructivi ai drumului(latime, capacitate portanta) precum şi de simbolurile grafice folosite pentru definirea drumului(culoarea bornei kilometrice şi a indicatorului de identificare al drumului):

1. Drum naţional. Administrator: CNADNR. Simbolizare-Borna kilometrica roşie şi/sau indicatorul (indicatoarele) de mai jos:

   Drum naţional      Drum naţional european         Autostrada 

Din punct de vedere administrativ, în această categorie se includ şi drumurile expres, cele naţional europene şi autostrazile)

De retinut! Pe partea carosabila a drumurilor naţional europene şi pe autostrăzi este interzisa oprirea voluntara! (deci şi stationarea). Este obligatorie folosirea luminilor de intilnire şi pe timpul zilei de catre cei care circula pe autostrăzi, drumuri expres sau naţional-europene!

2. Drum judetean. Administrator: Consiliul judeţean. Simbolizare-Borna kilometrica albastră şi indicatorul de mai jos:

3. Drum comunal. Administrator: Consiliul local. Simbolizare-Borna kilometrica galbenă şi indicatorul de mai jos:

Elementele constructive ale drumului

1. în secţiune

Drumurile au două sensuri, cu exceptia străzilor cu sens unic, pe care circulaţia se desfăşoară intr-un singur sens, pe toata lărgimea părţii carosabile. Daca sensul este atit de larg incit permite circulaţia simultana a mai multor siruri de vehicule, acesta poate fi impartit  în benzi (daca exista marcaje), sau rinduri (daca marcajele lipsesc). Lăţimea unei benzi de circulaţie este de obicei cel puţin 3,5 m.

2. în plan longitudinal

Intersectiile    

A. Dupa modul de dirijare, acestea se impart în:

1. Intersectii nedirijate- se aplica regula prioritatii de dreapta

2. Intersectii dirijate – a. prin indicatoare

                               -  b. prin semafoare

                               - c. prin agent de circulatie

B. Dupa forma constructiva

1. Intersectii clasice (fara giratie)

2. Intersectii cu sens giratoriu-se aplica prioritatea de stinga-cel care este deja în intersectie are prioritate

Intersectia  cu sens giratoriu se considera dirijata!

Daca intr-o intersectie sunt mai multe mijloace de semnalizare, ele se respecta în urmatoarea ordine:

a) semnalele politistului;

b) semnalele speciale de avertizare luminoasa şi/sau sonora (autovehiculele cu regim special);

c) semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei;

d) semnalele luminoase;

e) indicatoarele;

f) marcajele;

g) regulile de circulatie;

2. Mijloace de semnalizare

2.1. Indicatoarele

Semnificatia unui indicator se respecta indiferent pe care parte a drumului este plasat. Dacă se montează deasupra unei benzi, se respectă doar de cei care circulă pe banda respectivă.

Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:

2.1.1) de avertizare;

2.1.2) de reglementare, care pot fi:

a. de prioritate;

b. de interzicere sau restricţie;

c. de obligare;

2.1.3) de orientare şi informare, care pot fi:

a. de orientare;

b. de informare;

c. de informare turistică;

d. panouri adiţionale;

e. indicatoare kilometrice şi hectometrice;

2.1.4) mijloace de semnalizare a lucrărilor, care cuprind:

            a. indicatoare rutiere temporare; Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restricţie sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au aceleaşi caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea că fondul alb este înlocuit cu fondul galben.

            b. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor.

2.1.1. Indicatoarele de avertizare

Au forma triunghiulara, chenar rosu, fond alb, simbol de culoare neagra. Semnificaţia indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat. În cazul indicatoarelor care avertizează sectoare periculoase, zona de acţiune a indicatoarelor este reglementată prin plăcuţe adiţionale.

Indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distanţă de maximum 50 m  în localităţi, între 100 m şi 250 m în afara localităţilor, respectiv între 500 m şi 1000 m pe autostrăzi şi drumuri expres. Când condiţiile din teren impun amplasarea la o distanţă mai mare, sub indicator se instalează un panou adiţional „Distanţa între indicator şi începutul locului periculos”.

Pe autostrăzi şi drumuri expres, în toate cazurile, sub indicator este obligatoriu să se instaleze un panou adiţional „Distanţa între indicator şi începutul locului periculos”. În situaţia când lungimea sectorului periculos depăşeşte 1000 m, sub indicator se montează panoul adiţional „Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul”. Nu este obligatorie reducerea vitezei la fiecare indicator de avertizare, ci doar la unele. Legea prevede în general obligativitatea reducerii vitezei la 30 km/h în localităţi şi la 50 km/h în afara acestora (30/50), dar sunt şi situaţii în care se prvede reducerea vitezei, dar nu se precizează limita la care se reduce. Aceste cazuri le găsiţi la capitolul referitor la viteză.                                                            

Impreuna cu acestea se pot folosi indicatoare aditionale, care le precizeaza, completeaza ori limiteaza semnificatia.

De exemplu:

a. Distanta de la indicator la inceputul locului periculos

b. Distanta pe care actioneaza indicatorul

Cazuri particulare

1. Presemnalizare trecere de pietoni- se monteaza atunci cind aparitia trecerii de pietoni ar putea surprinde conducatorul auto-la intilnirea acestui indicator pietonii nu au inca prioritate de trecere!

2. La intersectii

Se intersecteaza drumuri de aceeasi categorie. În general se acorda prioritate de dreapta.

Se intersecteaza drumuri de diferite categorii. Are prioritate cel întâlneşte indicatorul.

Sens giratoriu. Are prioritate cel care circulă în intersectie! (prioritate de stinga).

3. La treceri la nivel cu calea ferata, care poate fi de două feluri: curentă (cu sau fără bariere, indicatoarele 1 şi 2) sau industrială (3).

1. Trecere la nivel cu bariere (semibariere, semnal luminos). Se reduce viteza, fără a se preciza limita!

3. Cale ferata industriala. Se opreste vehiculul la semnalul agentului de cale ferata!

2. Trecere la nivel fara bariere. Se opreste vehiculul în dreptul Crucii Sf. Andrei!

4. Alte indicatoare de avertizare

Circulatie în ambele sensuri.

Se instaleaza acolo unde pe acelasi drum se termina sensul unic şi circulaţia devine în ambele sensuri. Nu implica alte obligatii.

Animale. Primul se instaleaza în localitati(rurale), al doilea în afara lor.	Copii. Se instaleaza în locuri frecventate de copii(scoli, gradinite, terenuri de joaca). Obliga la reducerea vitezei la 30/50 km/h!
		Drum cu denivelari. Obliga la reducerea vitezei la 30/50 km/h!

Accident. Obliga la reducerea vitezei la 30/50 km/h!

Balize directionale pentru ocolirea obstacolelor

Crucea Sf. Andrei simpla. Se opreste vehiculul în dreptul indicatorului!

Panouri suplimentare. Fiecare dunga inseamna 50m.(150,100,50m). Între cel de 50m şi calea ferata toate manevrele sunt interzise (depasire, oprire, stationare, intoarcere)

Crucea Sf. Andrei dubla. Se opreste vehiculul în dreptul indicatorului!

Exemplu de semnalizare a trecerilor la nivel cu calea ferata

2.1.2. Indicatoarele de reglementare, care pot fi:

a. Indicatoare de prioritate       -

Nu au caracteristici comune-sunt redate mai jos

                 1             2               3               4               5               6                                                                                                            

Nu vor avea prioritate cei ce întâlnesc indicatoarele 1,2,4,5. Vor avea prioritate cei ce întâlnesc indicatoarele 3 şi 6.

Panou aditional

Daca drumul prioritar isi schimba directia în intersectie, se vor instala sub toate indicatoarele de prioritate aflate în intersectie panouri aditionale, ca cel de mai sus, pentru a se preciza directia drumului prioritar.

Din punct de vedere al efectului pe care il au indicatoarele de prioritate asupra drumului (în sensul ca il definesc ca  prioritar sau secundar), putem spune ca :

-Cei ce întâlnesc indicatorul  „Drum cu prioritate”sunt pe drumul prioritar şi vor avea prioritate. Între drumurile prioritare se aplica regula prioritatii de dreapta!

-Cei ce întâlnesc indicatoarele „Cedează trecera”sau „Oprire” sunt pe drum secundar şi nu vor avea prioritate. Între drumurile secundare se aplica regula prioritatii de dreapta! Cele două indicatoare sunt egale ca semnificatie, şi anume pierderea prioritatii (ele difera doar prin procedura de respectare). Ca urmare, cei ce întâlnesc „Cedeaza trecerea” nu au prioritate fata de cei ce întâlnesc „Oprire” , decit daca vin din dreapta ! (ca în fig. 1 de mai jos)

1. Prioritate de dreapta

2.Exemplu de semnalizare completa

Unde se monteaza „Cedeaza trecerea” şi unde „Oprire”?

În cazul indicatoarelor de prioritate montate la drum ingustat

                                     1.                                                                        2.

Atentiune!

1. Daca sub indicatorul „Prioritate pentru circulaţia din sens invers” intilniti un panou aditional ca în fig. 2 de mai sus, nu sinteti obligati sa acordati prioritate vehiculului 2 decit daca conduceti un vehicul la care se refera panoul aditional (daca conduceti un autoturism , de exemplu, nu va trebui sa acordati prioritate)!

2. Semnificatia indicatoarelor „Prioritate pentru circulaţia din sens invers”, respectiv „Prioritate fata de  circulaţia din sens invers” se mentine indiferent cum sunt montate!

 Pe drumurile publice înguste şi/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, se procedează după cum urmează:

a)la întâlnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul conducătorul acestuia din urmă trebuie să manevreze cu spatele;

b)la întâlnirea unui vehicul greu cu un vehicul uşor, conducătorul acestuia din urmă trebuie să manevreze cu spatele;

c)la întâlnirea unui vehicul care efectuează transport public de persoane cu un vehicul de transport mărfuri conducătorul acestuia din urmă trebuie să manevreze cu spatele.                                                         

b. Indicatoarele de interzicere sau restrictie

Au forma rotunda, chenar rosu, fond alb, simbol negru. Semnificatia indicatoarelor de interzicere sau restrictie incepe sau este aplicabila din dreptul acestor indicatoare. În lipsa unei semnalizari care sa precizeze lungimea sectorului pe care se aplica reglementarea ori a unor indicatoare care sa anunte sfarsitul interdictiei sau al restrictiei, semnificatia acestor indicatoare inceteaza în intersectia cea mai apropiata. Cand indicatoarele de interzicere sau restrictie sunt instalate impreuna cu indicatorul ce anunta intrarea intr-o localitate, semnificatia lor este valabila pe drumul respectiv, cu exceptia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.

Cazuri particulare

1.Circulatie interzisa în ambele sensuri. (Au acces doar pietonii. Nici un vehicul nu are acces, cu exceptia riveranilor, adica a celor ce locuiesc în zona)

2. Accesul interzis. Se plaseaza la capatul interzis al străzilor cu sens unic.

3. Accesul interzis autovehiculelor (cu exceptia motocicletelor fara atas). În zona pot patrunde pietoni, carute, biciclete, ciclomotoare, carucioare, motociclete fara atas.

4.  Limitare de viteza. Reprezinta viteza maxima cu care putem circula.

5.  Depasirea autovehiculelor (cu exceptia motocicletelor fara atas), interzisa. Se pot depasi carute, biciclete, ciclomotoare, carucioare, motociclete fara atas.

6.   Depasirea interzisa autovehiculelor destinate transportului de marfa. Indicatorul se refera la aceste vehicule, ca urmare, ceilalţi participanţi la trafic pot depăşi. Conducatorii acestor vehicule pot depasi carute, biciclete, ciclomotoare, carucioare, dar nu pot depăşi motociclete fara atas! Atentiune! În raza de actiune a ambelor indicatoare de interzicere a depasirii (5,6) este interzisa oprirea!

7.   Oprirea interzisa

8.    Stationarea interzisa. Avem voie sa oprim, dar nu mai mult de 5 minute.

9.    Zona de stationare cu durata limitata. Indicatorul va fi insotit de un panou aditional, care va preciza intervalul orar în care stationarea este interzisa. În intervalul respectiv nu avem voie sa stationam, dar avem voie sa oprim, nu mai mult de 5 minute.

10.Stationare alternanta. Nu avem voie sa stationam în zilele impare, respectiv pare. Avem voie sa oprim, dar nu mai mult de 5 minute.

11. Sfirsitul tuturor restrictiilor. Numele nu trebuie sa ne induca în eroare. Acest indicator ridica doar urmatoarele 3 (trei) categorii de restrictii , în situatia cind actioneaza simultan cel putin 2 (două) dintre ele :

   Cele de interzicere a depasirii              Cele de limitare de viteza                              Claxonatul interzis

Indicatorul nu ridica interdictia de a opri sau stationa!

Daca actioneaza doar una dintre ele, are indicator de ridicare specific

Raza de actiune

Daca indicatorul apartine uneia din cele trei categorii de restrictii ridicate de indicatorul ”Sfirsitul tuturor restrictiilor” sau de indicatorul specific de ridicare a restrictiei

Raza de actiune a indicatorului „Zona de stationare cu durat limitata”

Daca nu exista alte reglementari, orice indicator de restrictie actioneaza pina la prima intersectie

Indicatoarele de limitare de gabarit sau greutate actioneaza doar în zona locului la care se refera.

Indicatoarele de interzicere a opririi, stationarii şi parcarii daca sunt insotite de indicatoare aditionale ca în figura, actioneaza între cel de inceput şi cel de sfirsit de zona

Nota: Nu prezentam toate indicatoarele de interzicere, cele de limitare de gabarit sau masa nu necesita comentarii.                  

c. Indicatoarele de obligare

Au forma rotunda, fond albastru, simbol alb şi obliga, în general, la respectarea unei anumite directii, dar pot impune si alte obligatii

Indicatorul „Inainte”Nu permite virajul la stinga sau dreapta şi implicit nu permite intoarcerea, care este interzisa în intersectiile în care este interzis virajul la stinga. Atentie! A nu se confunda cu indicatorul „Sens Unic”, care permite virajul la stânga sau la dreapta, dar nu permite întoarcerea!

Cazuri specifice

 Inainte                                                                                              Sens unic

Reprezinta viteza minima pe care trebuie sa o respectam pe

sectorul de drum respectiv. În general se plaseaza pe indicatoarele de informare, pe drumuri cu mai multe benzi, pe banda destinata vehiculelor mai rapide

La dreapta. Obliga la viraj dreapta

pe prima strada dupa indicator

2.1.3. Indicatoarele  de orientare şi informare

a)Indicatoarele de informare dau informatii generale asupra locului în care ne aflam:

 etc.

Unele dintre ele creeaza obligatii sau restrictii pentru conducatorul auto:

Statie de tramvai. Oprire în spatele tramvaiului daca statia e fara refugiu! Intezisa oprirea şi intoarcerea(25m)!

Statie autobuz(troleibuz). Intezisa oprirea şi intoarcerea(25m)!

Sens unic. Interzisa intoarcerea!

Trecere pietoni. Reducerea vitezei! Interzicerea tuturor manevrelor pe trecere!

b)Indicatoarele de orientare ne dau în general informatii privind directia şi distantele de parcurs pina la anumite locatii.

  etc.

c) de informare turistica

   etc.

d) panouri aditionale

Indicatoarele  pot fi insotite de panouri cu semne aditionale (indicatoare aditionale) care le precizeaza, completeaza ori limiteaza semnificatia.

 etc.

Semnul aditional  reprezinta categoria de autovehicule care trebuie sa respecte indicatorul sub care acesta este instalat.

e) indicatoare kilometrice şi hectometrice

2.1.4 mijloace de semnalizare a lucrărilor, care cuprind:

a)Indicatoarele temporare-au aceeasi semnificatie ca cele permanente şi se respecta ca atare, ele folosindu-se doar pe perioada de executare a unor lucrari, fondul fiind de culoare galbenă.

 etc.

b. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor.

  etc.

2.2. Marcajele

 Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:

a) longitudinale, care pot fi:

1. de separare a sensurilor de circulaţie;

2. de separare a benzilor pe acelaşi sens;

b) de delimitare a părţii carosabile;

c) transversale, care pot fi:

1. de oprire;

2. de cedare a trecerii;

3. de traversare pentru pietoni;

4. de traversare pentru biciclişti;

d) diverse, care pot fi :

1. de ghidare;

2. pentru spaţii interzise ;

3. pentru interzicerea staţionării ;

4. pentru staţii de autobuze, troleibuze, taximetre;

5. pentru locuri de parcare;

6. săgeţi sau inscripţii;

e) laterale aplicate pe :

1. lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);

2. parapete ;

3. stâlpi şi copaci situaţi pe platforma drumului ;

4. borduri.

Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua simpla sau dubla interzice trecerea cu vehiculul peste el.

Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinua simpla sau dubla permite trecerea peste acesta, daca manevra impune acest lucru.

Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua şi una discontinua alaturate are pentru conducatorul de vehicul semnificatia liniei celei mai apropiate în sensul de mers. Aceasta dispozitie nu-l impiedica pe cel care a efectuat o depasire sa-şi reia locul pe sensul de mers.

Marcajele ce reprezinta o suprafata hasurata cu contur deschis sau inchis desemneaza spatii interzise circulatiei.

Pe drumurile cu circulaţie în ambele sensuri prevăzute cu o singură bandă pe sens, pe distanţa cuprinsă între indicatoarele de avertizare "Copii", aferente celor două sensuri, marcajul de separare a sensurilor se execută cu linie continuă.

Marcajul de interzicere a staţionării

Marcajele de tip „Oprire” sau „Cedeaza trecerea” sunt valabile numai daca sunt insotite de indicatoarele respective!

Marcajul continuu , discontinuu şi mixt cu benzi şi sageti directionale

Marcaj în zona de preselectie

Marcaj pe lucrari de arta (pasaj)

       simplu, dublu

Marcajele din parcari obliga la respectarea lor, parcarea facindu-se doar corespunzator directiilor şi spatiior indicate de acestea. Indicatoarele de parcare vor fi respectate intocmai, privind locul, modul şi timpii de parcare!

Marcajul sub forma unei sau unor săgeţi, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligă la urmarea direcţiei sau direcţiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică faţă de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligaţia ca vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă. Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifica interzicerea stationarii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completata cu inscrisul „BUS" sau „TAXI" poate fi folosita pentru semnalizarea statiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv de taximetre.

2.3. Semnalele luminoase

1. Semnalul verde permite trecerea.

2. Semnalul rosu interzice trecerea. La semnalul rosu vehiculul trebuie oprit inaintea marcajului pentru oprire sau, dupa caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Daca semaforul este instalat deasupra ori de cealalta parte a intersectiei, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit inainte de marginea partii carosabile a drumului ce urmeaza a fi intersectat.

3. Atunci cand semnalul rosu functioneaza concomitent cu cel galben, acesta anunta aparitia semnalului verde.

4. Cand semnalul galben apare dupa semnalul verde, conducatorul vehiculului care se apropie de intersectie nu trebuie sa treaca de locurile prevazute la alin. (2), cu exceptia situatiei în care, la aparitia semnalului, se afla atat de aproape de acele locuri, incat nu ar mai putea opri vehiculul în conditii de siguranta.

5. Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu viteză redusă, cu respectarea semnalizarii rutiere şi a regulilor de circulatie aplicabile în acel loc.

6. Se interzice intrarea intr-o intersectie chiar daca semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, daca din cauza aglomerarii circulatiei conducatorul de vehicul risca sa ramana imobilizat, stanjenind sau impiedicand desfasurarea traficului.

7. Cand semaforul este insotit de una sau mai multe lampi care emit lumina intermitenta de culoare verde sub forma uneia sau unor sageti pe fond negru catre dreapta, acestea permit trecerea numai în directia indicata, oricare ar fi în acel moment semnalul în functiune al semaforului.

8. Daca pe sau sub semafor se gasesc sageti care indica o anumita directie, semaforul respectiv se adreseaza benzii corespunzatoare.

9. Semafoarele pt. pietoni şi biciclisti au doar două lumini şi nu trebuiesc respectate decit de cei carora li se adreseaza.

2.4. Semnalele politistului

(1)Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii:

a) braţul ridicat vertical semnifică „atenţie, oprire” pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă. Dacă semnalul este dat într-o intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare;

b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifică „oprire” pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, „oprire” pentru participanţii la trafic care vin din faţă ori din spate;

c) balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu lumină roşie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant, semnifică „oprire” pentru participanţii la trafic, spre care este îndreptat;

d) balansarea pe verticală a braţului, având palma orientată către sol, semnifică reducerea vitezei;

e) rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grăbirea traversării drumului de către pietoni.

(2) Poliţistul care dirijează circulaţia poate efectua semnal cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prin faţa ori prin spatele său, să îl ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.

      (3) La efectuarea comenzilor prevăzute la alin. (1) şi (2), poliţistul poate folosi şi fluierul

     a)                                          b)                                             c)                        d)                                e)                         

2.5. Semnalele speciale luminoase de avertizare

Acestea sunt:

a) lumina roşie, care poate fi folosita numai de catre autovehiculele apartinând politiei şi pompierilor- obligă participanţii la trafic să oprească în direcţia de mers cât mai aproape de marginea drumului

b) lumina albastră, care poate fi folosita doar de catre autovehiculele apartinând politiei, jandarmeriei, politiei de frontiera, serviciului de ambulanta, protectiei civile, Ministerului Apararii Nationale şi de cele destinate controlului circulatiei vehiculelor din parcul propriu sau care însotesc coloane militare, de cele ale unitatilor speciale ale Serviciului Român de Informatii şi ale Serviciului de Protectie şi Paza, de cele ale Ministerului Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor, precum şi de cele ale procurorilor criminalisti din Ministerul Public şi ale Parchetului Naţional Anticoruptie, atunci când se deplaseaza în actiuni de interventie sau în misiuni care au caracter de urgenta- obligă participanţii la trafic să acorde prioritate de trecere

c) lumina galbenă, care poate fi folosita de catre autovehiculele cu gabarite sau mase depasite ori care însotesc asemenea autovehicule, de cele care transporta substante periculoase, de cele destinate întretinerii, repararii sau executarii unor lucrari de drumuri, curateniei străzilor, deszapezirii sau tractarii autovehiculelor ramase în pana, precum şi de tractoarele sau utilajele agricole- obligă participanţii la trafic să circule cu atenţie

Când două autovehicule cu regim de circulaţie prioritară, care se deplasează în misiune având semnalele luminoase şi sonore în funcţiune, se apropie de o intersecţie, venind din direcţii diferite, vehiculul care circulă din partea dreaptă are prioritate

Conducatorii de autovehicule care se apropie de o coloana cu regim de circulatie prioritara pot depasi coloana daca li se semnalizeaza aceasta manevra de catre conducatorul coloanei. Se interzice altor conducatori de autovehicule sa se intercaleze sau sa se ataseze unei coloane cu regim de circulatie prioritara.

3. Reguli de circulatie

3.1. Semnalele conducatorilor de vehicule

Conducatorii de vehicule semnalizeaza cu mijloacele de avertizare sonora, luminoasa sau cu bratul, ori de cate ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat.

1. Claxonul (avertizarea sonora sau acustica)

1.1. Folosirea claxonului este obligatorie ori de cate ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat.

1.2. Claxonatul este interzis:

a) la o distanta mai mica 25 m fata de cei carora li se adreseaza

b)În zona de actiune a indicatorului „Claxonarea interzisa” (exceptie cazul de la pct. 1.1, precum şi conducătorii autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară când se deplasează în acţiuni de intervenţii sau în misiuni care au caracter de urgenţă;)

2. Luminile (avertizare luminoasa sau optica)

2.1 Conducătorii de autovehicule, tramvaie şi mopede sunt obligaţi să folosească instalaţiile de iluminare şi/sau semnalizare a acestora, după cum urmează:

a)luminile de poziţie sau de staţionare pe timpul imobilizării vehiculului pe partea carosabilă în afara localităţilor, de la lăsarea serii şi până în zorii zilei, ziua când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drumul public;

b)luminile de întâlnire sau de drum, în mers, atât în localităţi, cât şi în afara acestora, după gradul de iluminare a drumului public;

c)luminile de întâlnire şi cele de ceaţă pe timp de ceaţă densă;

d)luminile de întâlnire ale autovehiculelor care însoţesc coloane militare sau cortegii, transportă grupuri organizate de persoane şi cele care tractează alte vehicule sau care transportă mărfuri ori produse periculoase, în timpul zilei;

e)luminile de întâlnire atunci când plouă torenţial, ninge abundent ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drum;

f)luminile pentru mersul înapoi atunci când vehiculul este manevrat către înapoi;

g)luminile indicatoare de direcţie pentru semnalizarea schimbării direcţiei de mers, inclusiv la punerea în mişcare a vehiculului de pe loc.

2.2 Pe timpul nopţii, la apropierea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligaţi ca de la o distanţă de cel puţin 200 m să folosească luminile de întâlnire concomitent cu reducerea vitezei. Când conducătorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circulă în faţa sa, acesta este obligat sa folosească luminile de întâlnire de la o distanţă de cel puţin 100 m.

2.3 Pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă conducătorii de autovehicule şi tramvaie care se apropie de o intersecţie nedirijată prin semnale luminoase sau de către poliţişti sunt obligaţi să semnalizeze prin folosirea alternantă a luminilor de întâlnire cu cele de drum dacă nu încalcă astfel prevederile alin. (2.2).

2.4 Pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă autovehiculele sau remorcile cu defecţiuni la sistemul de iluminare şi semnalizare luminoasă nu pot fi conduse sau remorcate fără a avea în funcţiune pe partea stângă, în faţă o lumină de întâlnire şi în spate una de poziţie.

2.5 Când circulă prin tunel conducătorul de vehicul este obligat să folosească luminile de întâlnire.

2.6 Un vehicul poate fi oprit sau staţionat cu toate luminile stinse, în locurile în care aceste manevre sunt permise, atunci când se află:

a)pe un drum iluminat, astfel încât vehiculul este vizibil de la o distanţă de cel puţin 50 m;

b)în afara părţii carosabile, pe un acostament consolidat;

c)în localităţi, la marginea părţii carosabile, în cazul motocicletelor cu două roţi, fără ataş şi a mopedelor, care nu sunt prevăzute cu sursă de energie.

2.7 Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să semnalizeze schimbarea direcţiei de deplasare, depăşirea, oprirea şi punerea în mişcare.

Intenţia conducătorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba direcţia de mers, de a ieşi dintr-un rând de vehicule staţionate sau de a intra într-un asemenea rând, de a trece pe o altă bandă de circulaţie sau de a vira spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze întoarcere, depăşire ori oprire se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 50 m în localităţi şi 100 m în afara localităţilor, înainte de începerea efectuării manevrelor. Semnalizarea schimbării direcţiei de mers trebuie să fie menţinută pe întreaga durată a manevrei

Reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculelor, tramvaielor sau mopedelor pe partea carosabilă se semnalizează cu lumina roşie din spate.

 2.8 Conducătorii vehiculelor cu două roţi, precum şi ai celor cu tracţiune animală ori ai celor trase sau împinse cu mâna sunt obligaţi să efectueze următoarele semnale:

a)braţul stâng întins orizontal atunci când intenţionează să schimbe direcţia de mers spre stânga sau de a depăşi;

b)braţul drept întins orizontal atunci când intenţionează să schimbe direcţia de mers spre dreapta;

c)braţul drept întins orizontal balansat în plan vertical atunci când intenţionează să oprească.

Semnalele prevăzute la alin. (2.8) trebuie efectuate cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea manevrelor.

2.9 Luminile de avarie se folosesc în următoarele situaţii:

a)când vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabilă;

b)când vehiculul se deplasează foarte lent şi/sau constituie el însuşi un pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic;

c)când autovehiculul sau tramvaiul este remorcat.

d)când circulaţia este blocata pe sensul de mers, luminile de avarie se pun în functiune în mod succesiv, în ordinea opririi

2.10. Triunghiurile reflectorizante (două bucati!!!) se instaleaza în spatele şi fata vehiculului şi pe aceeasi banda, la o distanta de cel putin 30 m de acesta, astfel incat sa poata fi vazut de conducatorii care se apropie. În localitati, atunci cand circulaţia este intensa, triunghiul de presemnalizare se poate aseza la o distanta mai mica sau chiar pe vehicul, astfel incat, şi în aceasta situatie, sa poata fi observat din spate.

3.2. Folosirea partii carosabile şi pozitii în timpul mersului

1. Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens şi cu o a treia bandă pe care este amplasată linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi aceasta bandă, cu obligaţia să lase liberă calea tramvaiului, la apropierea acestuia. Vehiculele care efectuează transport public de persoane se conduc pe banda rezervată acestora, dacă o astfel de bandă există şi este semnalizată ca atare. Pe aceeaşi bandă pot circula şi autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară când se deplasează în acţiuni de intervenţii sau în misiuni care au caracter de urgenţă.

2. În cazul în care drumul are două sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi conduse pe banda situata langa acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stanga, daca banda de circulatie utilizata este ocupata, cu obligatia de a reveni pe banda din dreapta atunci cand acest lucru este posibil.

3. Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplaseaza cu viteza redusa trebuie conduse numai pe banda de langa acostament sau bordura, daca în sensul de mers nu este amenajata o banda destinata acestora.

 4. Pe un drum public prevazut cu minimum trei benzi pe sens, cand conducatorii a două autovehicule circula în aceeasi directie, dar pe banzi diferite şi intentioneaza sa se inscrie pe banda libera dintre ei, cel care circula pe banda din dreapta este obligat sa permita celui care vine din stanga sa ocupe acea banda.

 5. Pe drumul public cu mai multe benzi, conducatorii de autovehicule care circula pe o banda care se sfarseste, pentru a continua deplasarea pe banda din stanga trebuie sa permita trecerea vehiculelor care circula pe acea banda.

6. La intersectiile cu marcaje, conducatorii de vehicule trebuie sa se incadreze pe benzile corespunzatoare directiei de mers voite, cu cel putin 50 m inainte de intersectie şi sunt obligati sa respecte semnificatia indicatoarelor şi marcajelor pentru semnalizarea directiei de mers. Preselectia reprezinta ocuparea din mers a benzii (rindului) corespunzator, de la 50 m inainte de intersectie, atit în localitati, cit şi în afara acestora!

 7. La intersectiile fara marcaje, conducatorii vehiculelor ocupa în mers, cu cel putin 50 m inainte de intersectie, urmatoarele pozitii:

            a) randul din dreapta, cei care vor sa schimbe directia de mers spre dreapta;

            b) randul din stanga, cei care vor sa schimbe directia de mers spre stanga;

            c) oricare dintre randuri (potrivit situatiei), cei care vor sa mearga inainte.

8. În cazul în care circulam pe o strada cu sens unic, daca vrem sa viram  la stinga, ne incadram linga bordura trotuarului din stinga!

9. Daca în intersectie circula şi tramvaie, iar spatiul dintre sina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe două randuri, toti conducatorii de vehicule, indiferent de directia de deplasare, vor circula pe un singur rand, lasand liber traseul tramvaiului.

10. În cazul în care tramvaiul este oprit într-o staţie fără refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie să oprească în ordinea sosirii, în spatele acestuia, şi să îşi reia deplasarea numai după ce uşile tramvaiului au fost închise şi s-au asigurat că nu pun în pericol siguranţa pietonilor angajaţi în traversarea drumului public.

11. Schimbarea directiei de mers spre stanga, în cazul autovehiculelor care intra intr-o intersectie circuland pe acelasi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueaza prin stanga centrului intersectiei, fara intersectarea traiectoriei acestora.

12. La apropierea de o statie de troleibuz sau autobuz prevazuta cu alveola, din care conducatorul unui astfel de vehicul semnalizeaza intentia de a iesi, conducatorul de autovehicul care circula pe banda de langa acostament sau bordura este obligat sa reduca viteza şi, la nevoie, sa opreasca pentru a-i permite reintrarea în trafic.

13. Se interzice intrarea într-o intersecţie chiar dacă semnalul luminos ori un indicator de prioritate permit, dacă din cauza aglomerării circulaţiei conducătorul de vehicul riscă să rămână imobilizat, stânjenind sau împiedicând desfăşurarea traficului.

3.3. Circulaţia pe autostrada

(1)Conducătorii de autovehicule care intră pe autostrăzi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie să cedeze trecerea autovehiculelor care circulă pe prima bandă a autostrăzilor şi să nu stânjenească în niciun fel circulaţia acestora.

(2)Conducătorii de autovehicule care urmează să părăsească autostrada sunt obligaţi să semnalizeze din timp şi să se angajeze pe banda de ieşire (de decelerare).

(3)Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se desfăşoară pe banda din partea dreaptă a autostrăzii, cu excepţia cazului în care se efectuează depăşirea sau semnalizarea rutieră existentă instituie o altă reglementare de utilizare a benzilor.

(4)Se interzice circulaţia, oprirea sau staţionarea autovehiculelor pe banda de urgenţă, cu excepţia cazurilor justificate, precum şi a autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritar.

(5)Pe autostrăzi este interzisă circulaţia pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite, fără autorizaţie specială de transport eliberată de administratorul drumului public, conform reglementărilor în vigoare, a vehiculelor cu tracţiune animală, a animalelor, a vehiculelor trase sau împinse cu mâna, a bicicletelor şi mopedelor, a tractoarelor şi maşinilor autopropulsate pentru lucrări agricole, precum şi a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteza de 50 km/h. De asemenea, pe autostrăzi sunt interzise învăţarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de şasiuri şi de autovehicule, manifestaţiile, defilările, caravanele publicitare, antrenamentele şi competiţiile sportive de orice fel, precum şi cortegiile.

3.4. Remorcarea

(1)Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea următoarelor reguli:

a)conducătorii autovehiculelor trăgător şi, respectiv, remorcat trebuie să posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;

b)autovehiculul trăgător să nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui proprie, cu excepţia cazului când remorcarea se efectuează de către un autovehicul destinat special depanării;

c)remorcarea trebuie să se realizeze prin intermediul unei bare metalice în lungime de cel mult 4 m. Autoturismul ale cărui mecanism de direcţie şi sistem de frânare nu sunt defecte poate fi remorcat cu o legătură flexibilă omologată, în lungime de 3-5 m. Bara sau legătura flexibilă trebuie fixată la elementele de remorcare cu care sunt prevăzute autovehiculele;

d)conducătorul autovehiculului remorcat este obligat să semnalizeze corespunzător semnalelor efectuate de conducătorul autovehiculului trăgător. Atunci când sistemul de iluminare şi semnalizare nu funcţionează, este interzisă remorcarea acestuia pe timpul nopţii şi în condiţii de vizibilitate redusă, iar ziua poate fi remorcat dacă pe partea din spate are aplicate inscripţia "Fără semnalizare", precum şi indicatorul "Alte pericole".

(2)Dacă remorcarea se realizează prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platformă de remorcare a părţii din faţă a autovehiculului remorcat, atunci în acesta nu trebuie să se afle nicio persoană.

(3)Se interzice remorcarea unui autovehicul cu două roţi, cu sau fără ataş, a autovehiculului al cărui sistem de direcţie nu funcţionează sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheaţă ori zăpadă. Se interzice şi remorcarea a două sau mai multe autovehicule, a căruţelor, a vehiculelor care în mod normal sunt trase sau împinse cu mâna ori a utilajelor agricole.

(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), se permite remorcarea unui autovehicul al cărui sistem de direcţie nu funcţionează numai în cazul când remorcarea se realizează prin suspendarea roţilor directoare ale autovehiculului remorcat cu o macara sau

(5)Conducătorul poate împinge sau tracta, cu propriul autovehicul, în situaţii deosebite, pe distanţe scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul în funcţiune sau pentru a efectua scurte manevre, fără a pune în pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la trafic. sprijinirea roţilor directoare ale autovehiculului remorcat pe o platformă de remorcare.

3.5. Manevre ce se executa pe drum (depasire, oprire, stationare, intoarcere)

Locuri periculoase pe drumul public

Cunoasterea acestora este importanta, deoarece majoritatea lor se regasesc în cazurile de interzicere a manevrelor, respectiv în cazurile de reducere a vitezei. Astfel, ele simplifica mult invatarea acestor cazuri.

A -Locuri unde traiectoria noastra intersecteaza alti participanti la trafic:

            1. intersectia

            2. trecerea la nivel cu calea ferata

            3. trecerea de pietoni

B -Locuri fara vizibilitate:

            4. curbele periculoase şi lipsite de vizibilitate

            5. virful de panta

C -Locuri situate de-a lungul traiectoriei noastre;

            6. statiile mijloacelor de transport în comun

            7. drumul ingustat

            8. poduri, tuneluri

3.5.1.Depasirea

Definitie

Depasirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe acelaşi sens de circulaţie, prin schimbarea direcţiei de mers şi ieşirea de pe banda de circulaţie sau din şirul de vehicule în care s-a aflat iniţial. Nu constituie depăşire situaţia în care un vehicul circulă mai repede pe una dintre benzi decât vehiculele care circulă pe altă bandă în acelaşi sens de circulaţie.

Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat:

a)să se asigure că acela care îl urmează sau îl precedă nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau fără a stânjeni circulaţia din sens opus;

b)să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii;

c)să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit;

d)să reintre pe banda sau în şirul de circulaţie iniţial după ce a semnalizat şi s-a asigurat că poate efectua această manevră în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Conducătorul de vehicul care urmează să fie depăşit este obligat:

a)să nu mărească viteza de deplasare;

b)să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile sau a benzii pe care se deplasează.

Depasirea se executa de regula pe partea stinga, cu exceptia cazurilor cind:

       1. Cel care este urmeaza sa fie depasit s-a                           2. Tramvaiele se depasesc de regula

        incadrat linga axa drumului pentru a vira                                       pe partea dreapta

   la stinga, iar pe partea dreapta exista loc pentru

                       efectuarea manevrei

Tramvaiele se depasesc de regula pe partea dreapta, cu exceptia cazurilor cind:

                  1. Strada este cu sens unic                               2. Între sina tramvaiului şi bordura din dreapta

             (se poate depasi pe ambele parti)                               nu exista spatiu suficient pentru depasire 

Se interzice depasirea vehiculelor: (11 cazuri)(9 locuri şi 2 situatii)

Locuri

1. în zona de actiune a indicatorului „Depasirea interzisa";

2. în intersectii cu circulaţia nedirijata

3. pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la mai puţin de 50 m înainte de acestea

4. pe treceri pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje;

5. în curbe şi în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusa sub 50 m;

6. în apropierea varfurilor de rampa, cand vizibilitatea este redusa sub 50 m;

7. în dreptul staţiei pentru tramvai, atunci când acesta este oprit, iar staţia nu este prevăzută cu refugiu pentru pietoni;

8. pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animală, motocicletele fără ataş, mopedele şi bicicletele, dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanţă mai mare de 20 m, iar lăţimea drumului este de cel puţin 7 m;

9. în locul unde s-a format o coloana de vehicule în asteptare, daca prin aceasta se intra pe sensul opus de circulatie.

Situatii

10. când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar şi parţial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spaţiul de interzicere;

11. când din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducătorul acestuia este obligat să efectueze manevre de evitare a coliziunii;

Se interzice depăşirea coloanei oficiale. Conducătorii de autovehicule care se apropie de o coloană oficială o pot depăşi dacă li se semnalizează această manevră de către poliţistul rutier. Se interzice altor participanţi la trafic intercalarea sau ataşarea la o astfel de coloană oficială.

Atentie! Depasirea nu este niciodata obligatorie!

3.5.2. Oprirea

De retinut:

Se considera oprire o imobilizare a vehiculului pe o perioada mai mica de 5 minute.

Se considera stationare o imobilizare a vehiculului pe o perioada mai mare de 5 minute.

Nu se consideră oprire:

a) imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesară pentru îmbarcarea sau debarcarea unor persoane, dacă prin această manevră nu a fost perturbată circulaţia pe drumul public respectiv;

b) imobilizarea autovehiculului având o masă totală maximă autorizată de până la 3,5 tone, atât timp cât este necesar pentru operaţiunea de distribuire a mărfurilor alimentare la unităţile comerciale.

Ambele (oprirea şi stationarea) au loc pe partea carosabila a drumului!

Se consideră parcare staţionarea vehiculelor în spaţii special amenajate sau stabilite şi semnalizate corespunzător. Circulaţia vehiculelor şi a pietonilor în spaţiile special amenajate sau stabilite şi semnalizate corespunzător se desfăşoară conform normelor rutiere, pe întreaga perioadă cât parcările sunt deschise circulaţiei publice.

Concluzie: Diferenta între oprire şi stationare e data de durata imobilizarii, iar între stationare şi parcare, de locul unde se face!

Oprirea şi stationarea sunt de două feluri: voluntara (cind are loc ca urmare a vointei noastre, fiind uneori interzisa) şi fortuita (cind are loc ca urmare a unor conditii independente de vointa noastra, fiind mereu posibila)

(1) În localitati vehiculele oprite sau stationate voluntar pe partea carosabila trebuie asezate cat mai aproape de marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau cu axul drumului, pe un singur rand, daca printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fara atas, ciclomotoarele şi bicicletele pot fi oprite sau stationate cel mult două, una langa alta.

(2) Pe drumurile cu sens unic, oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor este permisa şi pe partea stanga, daca ramane libera cel putin o banda de circulatie.

(3) În afara localitatilor oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor se face în afara partii carosabile, iar atunci cand nu este posibil, cat mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia.

(4) Acolo unde se permite oprirea pe trotuar, trebuie să se asigure un spaţiu de cel puţin 1 m pentru circulaţia pietonilor, pe partea opusă carosabilului.

Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor: (15 cazuri)

1)în zona de acţiune a indicatorului "Oprirea interzisă";

2)în intersecţii, inclusiv cele cu circulaţie în sens giratoriu, precum şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanţă mai mică de 25 m de colţul intersecţiei;

3) pe trecerile pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m înainte şi dupa acestea;

4)pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la o distanţă mai mică de 50 m înainte şi după acestea;

5) pe platforma căii ferate industriale sau de tramvai ori la mai puţin de 50 m de acestea, dacă circulaţia vehiculelor pe şine ar putea fi stânjenită sau împiedicată;

6)în curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m;

7)în staţiile mijloacelor de transport public de persoane, precum şi la mai puţin de 25 m înainte şi după acestea;

8) pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, precum şi pe viaducte

9)în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stânjeneşte circulaţia a două vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducătorii celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar fi obligaţi, din această cauză, să treacă peste acest marcaj;

10)în locul în care se împiedică vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos;

11)pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificaţiile "Drum îngustat", "Prioritate pentru circulaţia din sens invers" sau "Prioritate faţă de circulaţia din sens invers";

12)pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;

13)pe partea carosabilă a autostrăzilor, a drumurilor expres şi a celor naţionale europene (E);

14)pe trotuar, dacă nu se asigură spaţiu de cel puţin 1 m pentru circulaţia pietonilor;

15)în locurile unde este interzisă depăşirea.

Oprirea participanţilor la trafic este obligatorie  la semnalul regulamentar al politistilor, precum şi la semnalele date de:

a) poliţiştii de frontieră;

b) îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării;

c) agenţii de cale ferată, la trecerile la nivel;

d) personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice;

e) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unităţilor de învăţământ;

      f) nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada.

Deasemenea, participantii la trafic sunt obligati sa opreasca atunci cind sunt implicati intr-un accident, cind întâlnesc indicatoarele „Oprire”, „Crucea Sf. Andrei” sau cind barierele sau semibarierele sunt coborite sau în curs de coborire, sau cind semnalul luminos rosu intermitent-alternativ de la trecerea la nivel cu calea ferata este în functiune.

3.5.3. Stationarea

Se interzice stationarea voluntara a vehiculelor: (6 cazuri)

1. în toate cazurile în care este interzisa oprirea voluntara;

2. în zona de actiune a indicatorului cu semnificatia „Stationarea interzisa" şi a marcajului cu semnificatia de interzicere a stationarii;

3. în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia „Stationare alternanta", în alta zi sau perioada decat cea permisa, sau indicatorul cu semnificatia „Zona de stationare cu durata limitata" peste durata stabilita.

4. pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6 m;

5. în dreptul cailor de acces care deservesc proprietatile alaturate drumurilor publice;

6. în pante şi în rampe;

Se interzice oprirea sau stationarea pe trotuare. Autoritatea competenta poate permite oprirea sau stationarea, partial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai daca ramane liber cel putin un culoar de minimum 1 m latime inspre marginea opusa partii carosabile, pentru circulaţia pietonilor. În cazul imobilizării involuntare a autovehiculului în pantă sau în rampă conducătorul trebuie să bracheze roţile directoare.

Nu este permisă staţionarea pe partea carosabilă, în timpul nopţii, a tractoarelor, a remorcilor, a mopedelor, a bicicletelor, a maşinilor şi utilajelor autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii, agricole sau forestiere, a vehiculelor cu tracţiune animală ori a celor trase sau împinse cu mâna.

3.5.4. Intoarcerea şi mersul inapoi

 Pentru a putea intoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celalalt prin manevra inainte şi inapoi (oricite, daca latimea drumului nu permite intoarcerea dintr-o singura manevra) sau prin viraj (daca latimea drumului permite acest lucru), conducatorul acestuia este obligat sa semnalizeze şi sa se asigure ca din fata, din spate sau din lateral nu circula în acel moment nici un vehicul. Atentie!!! Pentru a intoarce nu este obligatoriu sa oprim!!!

 Se interzice intoarcerea vehiculului: (5 cazuri)

1)în locurile în care este instalat indicatorul "întoarcerea interzisă".

2)în locurile în care este interzisă oprirea voluntară a vehiculelor, cu excepţia intersecţiilor, inclusiv cele cu circulaţie în sens giratoriu, precum şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanţă mai mică de 25 m de colţul intersecţiei

3)în intersecţiile în care este interzis virajul la stânga, precum şi în cele în care, pentru efectuare, este necesară manevrarea înainte şi înapoi a vehiculului;

4)în locurile unde soliditatea drumului nu permite;

5)pe drumurile cu sens unic;

Se interzice mersul inapoi cu vehiculul: ( 3 cazuri)

1. în toate cazurile de interzicere ale intoarcerii, cu exceptia sensului unic

2. pe o distanta mai mare de 50 m;

3. la iesirea din garaje şi curti ori alte spatii laterale drumului.

În cazul în care vizibilitatea în spate este impiedicata, vehiculul poate fi manevrat inapoi numai atunci cand conducatorul acestuia este dirijat de persoane aflate în afara vehiculului.

4. Viteza şi distanta între vehicule

1. Limita maxima de viteza în localitati este de 50 km/h.

2. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitatilor, administratorul drumului poate stabili pentru autoturisme şi limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu acordul politiei.

3. Pe anumite sectoare de drum din interiorul municipiilor şi oraselor, tinand seama de imprejurari şi de intensitatea circulatiei, administratorul drumului, cu acordul politiei, poate stabili şi limite de viteza inferioare, dar nu mai putin de 30 km/h.(10 km/h pentru tramvaie)

4. Limitele maxime de viteza, în afara localitatilor, sunt:

            a) pe autostrăzi, 130 km/h;

            b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E), 100 km/h;

            c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.

5. Vitezele maxime admise în afara localitatilor sunt:

            a) 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) şi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria A, B şi BE;

            b) 110 km/h pe autostrăzi, 90 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) şi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria C, CE, D, DE şi D1, D1E;

            c) 90 km/h pe autostrăzi, 80 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) şi 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1, C1 şi C1E;

            d) 45 km/h, pentru tractoare şi mopede.

6. Se interzice conducătorilor de vehicule să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neaşteptată, fără motiv întemeiat.

7. Viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele care tractează remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din care face parte autovehiculul trăgător.

8. Viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele ai căror conducători au mai puţin de un an practică de conducere sau pentru persoanele care efectuează pregătirea practică în vederea obţinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse.

9. Conducatorul de vehicul este obligat, în functie de viteza cu care circula, sa pastreze o distanta de siguranta fata de vehiculul ce-l preceda, pentru a putea evita o coliziune în cazul cand conducatorul acestuia reduce brusc viteza sau opreste în mod neasteptat.

10. În afara localităţilor, înaintea staţiilor mijloacelor de transport public de persoane şi/sau a trecerilor pentru pietoni, la o distanţă de 100 m faţă de acestea, administratorul drumului este obligat să realizeze amenajări rutiere pentru reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor.

11. Viteza maximă admisă pentru autovehicule cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care transportă produse periculoase este de 40 km/h în localităţi, iar în afara localităţilor de 70 km/h.

11. Prin exces de viteza intelegem o viteza mai mare decit cea adaptata imprejurarilor, nu neaparat mai mare ca viteza legala!

Definirea categoriilor A şi B:

a) CATEGORIA A: motocicleta cu sau fara atas;

b) CATEGORIA B:

            1. autovehiculul a carui masa totala maxima autorizata nu depaseste 3.500 kg şi al carui numar de locuri pe scaune, în afara conducatorului, nu este mai mare de 8;

            2. ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B şi o remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg (remorca usoara)

            3. ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B şi o remorca al carui masa totala maxima autorizata nu depaseste 3.500 kg, iar masa totala maxima autorizata a remorcii nu depaseste masa proprie a autovehiculului tragator;

Nota! Permisul cat.B da dreptul de a conduce tractoare pe drumul public

Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara localităţilor, în următoarele situaţii:10 cazuri)

1) la trecerea prin intersecţiile cu circulaţie nedirijată;

2) în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mică de 50 m;

3) la trecerea pe lângă grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent dacă acestea se află în mers sau staţionează pe partea carosabilă a drumurilor cu o singură bandă de circulaţie pe sens;

4) la trecerea pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabilă sau pe acostament;

5) când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă;

6) pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare;

7) în zona de acţiune a indicatorului de avertizare "Copii" în intervalul orar 7,00-22,00, precum şi a indicatorului "Accident";

8) la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare şi marcaje, când drumul public are cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflaţi pe trotuar, în imediata apropiere a părţii carosabile, intenţionează să se angajeze în traversare;

9) la schimbarea direcţiei de mers prin viraje;

10) când vizibilitatea este sub 100 m în condiţii de ceaţă, ploi torenţiale, ninsori abundente.

În afară de aceste cazuri, se prevede obligativitatea reducerii generale a vitezei, fără a se specifica limita, în următoarele cazuri:

1. la trecerea la nivel cu calea ferată curentă (să se asigure că din partea stângă sau din partea dreaptă nu se apropie un vehicul feroviar)

2. la schimbarea luminii de drum cu cea de întâlnire, concomitent cu aceasta

3. la semnalul poliţistului sau ale altor persoane în drept

4. la semnalul luminii cu lumină galbenă intermitentă (să respecte semnificaţia semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc)

5.Zona rezidenţială şi pietonală

(1)În zona rezidenţială, semnalizată ca atare, pietonii pot folosi toată lăţimea părţii carosabile, iar jocul copiilor este permis. Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să circule cu o viteză de cel mult 20 km/h, să nu staţioneze sau să parcheze vehiculul în afara spaţiilor anume destinate şi semnalizate ca atare, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor chiar dacă, în acest scop, trebuie să oprească. La iesirea din aceasta zona, conducatorul de autovehicul va da prioritate tuturor vehiculelor cu care se intresecteaza!

(2)În zona pietonală, semnalizată ca atare, conducătorul de vehicul poate intra numai dacă locuieşte în această zonă sau prestează servicii publice "din poartă în poartă" şi nu are altă posibilitate de acces. Acesta este obligat să circule cu viteza maximă de 5 km/h, să nu stânjenească ori să împiedice circulaţia pietonilor şi, dacă este necesar, să oprească pentru a permite circulaţia acestora.

6. Prioritatea

Se impune reglementarea prioritatii daca intr-un loc de pe drumul public se afla simultan cel putin două vehicule ale caror traiectorii se intersecteaza. Stabilirea prioritatii inseamna stabilirea ordinii în care vor trece prin locul respectiv veficulele.

A da prioritate inseamna , în ultima instanta, a nu deranja.

A nu deranja inseamna ca cel caruia i se acorda prioritate , sa nu fie nevoit sa incetineasca sau sa faca o manevra de evitare.

A da prioritate nu inseamna neaparat a opri! Se poate da prioritate de la caz la caz, prin oprire, incetinire sau chiar accelerare!

Prioritatea de dreapta se acorda în:

a. intersectii nedirijate

b. intersectii dirijate între drumurile de acelasi rang (între drumurile prioritare, respectiv între drumurile secundare). Astfel, se poate spune ca, de obicei, în intersectiile dirijate, circulaţia este reglementata atit de indicatoare, cit şi de regula prioritatii de dreapta.

Ca regula generala vehiculele dotate cu semnale luminoase/sonore speciale de avertizare în functiune au prioritate în orice situatie, iar tramvaiele care nu virează la stânga au prioritate indiferent din ce parte vin în intersecţiile nedirijate.

Pătrunderea unui vehicul într-o intersecţie este interzisă dacă prin aceasta se produce blocarea intersecţiei.

În intersecţiile cu circulaţie nedirijată, conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere vehiculelor care circulă pe şine. Acestea pierd prioritatea de trecere când efectuează virajul spre stânga sau când semnalizarea rutieră din acea zonă stabileşte o altă regulă de circulaţie.

                       1. Tramvaiele au prioritate                  2. Vehiculul 1 are prioritate

Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere pietonilor aflaţi pe partea carosabilă pentru a urca în tramvai sau după ce au coborât din acesta, dacă tramvaiul este oprit în staţie fără refugiu.

La ieşirea din zonele rezidenţiale sau pietonale, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează.

Pietonul  care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat şi semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui are prioritate, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului. În lipsa unei treceri de pietoni, se considera regulamentara traversarea carosabilul la coltul strazii, dar pietonii nu vor avea prioritate. Pietonul se considera vinovat pentru accidente care se intimpla din vina sa.

Cazuri de pierdere a prioritatii ( 10 cazuri)

Nu are prioritate de trecere:

1. vehiculul care intra pe un drum public venind de pe un drum lateral, de categorie inferioara, inclusiv în cazul intersectiilor nedirijate;

2. vehiculul care intra intr-o intersectie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, fata de vehiculele care circula dinspre dreapta;

Vehiculul 2 are prioritate

3. vehiculul care circula pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele cu semnificatia „Cedeaza trecerea" sau „Oprire

4. vehiculul care intalneste indicatorul „Prioritate pentru circulaţia din sens invers";

5. vehiculul care intra intr-o intersectie cu circulatie în sens giratoriu fata de cel care circula în interiorul acesteia;

6. vehiculul care circulă în pantă faţă de cel care urcă, dacă pe sensul de mers al celui care urcă se află un obstacol imobil. în această situaţie manevra respectiva nu este considerată depăşire

7. vehiculul care se pune în miscare sau care iese din garaj, curte, gang fata de vehiculul care circula pe drumul public, indiferent de directia de deplasare. Se excepteaza autovehiculul din serviciile de transport public de persoane care se pune în miscare din statiile prevazute cu alveole; la apropierea de o statie de troleibuz sau autobuz prevazuta cu alveola, din care conducatorul unui astfel de vehicul semnalizeaza intentia de a iesi, conducatorul de autovehicul care circula pe banda de langa acostament sau bordura este obligat sa reduca viteza şi, la nevoie, sa opreasca pentru a-i permite reintrarea în trafic.

8. vehiculul care executa virajul spre stanga fata de cel care circula din sens opus, inclusiv atunci cand circulaţia în intersectie este dirijata prin semnale luminoase; conducătorul de vehicul care execută un viraj la stânga sau la dreapta la semnalul verde al semaforului, trebuie să acorde prioritate de trecere pietonilor angajaţi în traversare dacă semnalul semaforul pentru pietoni este verde

9. vehiculul care efectueaza un viraj spre stanga sau spre dreapta şi se intersecteaza cu un biciclist care circula pe o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare.

10. în intersectii nedirijate, tramvaiul care efectueaza virajul spre stanga, raportat la vehiculul din faţă, daca semnalizarea rutiera din acea zona nu stabileste o alta regula;

În cazul reprezentat în figura:

-T1 are prioritate fata de vehiculul 1

-T2 trebuie sa acorde prioritate vehiculului 1

Conducătorul vehiculului al cărui mers înainte este obturat de un obstacol sau de prezenţa altor participanţi la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus.

Utilizarea panourilor aditionale de definire a drumului prioritar în intersectii

Primul va trece vehiculul 4, pentru ca este pe drumul prioritar şi nu trebuie sa acorde prioritate de dreapta

1.

Al doilea va trece vehiculul 3, pentru ca este pe drum prioritar, dar trebuie sa acorde prioritate de dreapta vehiculului 4.

2.

Al treilea va trece vehiculul 2, pentru ca este pe drum secundar şi nu da prioritate de dreapta. Acesta acorda prioritate doar vehiculelor care circula pe drumul prioritar

3.

Ultimul va trece vehiculul 1, pentru ca acorda prioritate atit vehiculelor de pe drumul prioritar, cit şi o prioritate de dreapta vehiculului 2. În acest caz se acorda prioritate tuturor vehiculelor.

4.

7. Radierea din circulatie

Radierea din evidenta circulatiei a vehiculelor se face la autoritatea care a efectuat înmatricularea şi înregistrarea, astfel:

a) proprietarul sau mandatarul acestuia doreşte retragerea din circulaţie a vehiculului şi face dovada depozitării acestuia într-un spaţiu adecvat, deţinut în condiţiile legii;

b) proprietarul sau mandatarul acestuia face dovada dezmembrării vehiculului;

c) în cazul în care vehiculul a fost declarat ca fiind furat

d) la scoaterea definitivă din România a vehiculului respectiv.

8. Obligatiile şi interzicerile conducatorului de autovehicul

Conducatorul de autovehicul sau tramvai este obligat:

1. Sa opreasca  la semnalele date de:

            1.1. agentii de circulatie

            1.2. politistii de frontiera în zona de competenta

            1.3. agentii de cale ferata, postati la trecerile la nivel;

            1.4. lucratorii de drumuri, în zona lucrarilor pe partea carosabila;

            1.5. conducatorii coloanelor de militari sau ai grupurilor organizate de pietoni;

            1.6. membri patrulelor scolare de circulatie, la trecerile pentru pietoni din apropierea scolilor.

            1.7. nevazatori, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci cand acestia traverseaza strada.

Conducătorul vehiculului oprit la semnalul regulamentar al poliţistului rutier sau, după caz, al poliţistului de frontieră este obligat să rămână în vehicul, cu mâinile pe volan, iar ceilalţi pasageri să nu deschidă portierele, respectând indicaţiile poliţistului.

2. Titularul permisului de conducere trebuie să declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document autorităţii emitente, în cel mult 48 de ore de la constatare, şi să solicite eliberarea unui nou permis de conducere.

3. Participanţii la trafic sunt obligaţi să anunţe administratorul drumului public ori cea mai apropiată unitate de poliţie atunci când au cunoştinţă despre existenţa pe drum a unui obstacol sau a oricărei alte situaţii periculoase pentru fluenţa şi siguranţa circulaţiei. Orice persoana care este implicata sau are cunostinta despre producerea unui accident de circulatie soldat cu moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, precum şi atunci cand în eveniment este implicat un vehicul care transporta marfuri sau produse periculoase, este obligata sa anunte de indata politia apeland numarul unic pentru urgente 112 şi sa transporte persoanele accidentate la cea mai apropiata unitate sanitara, numai daca prin aceasta nu se agraveaza starea de sanatate a victimelor.

4. Conducatorii şi pasagerii autovehiculelor, care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri de siguranta, sunt obligati sa le poarte în timpul circulatiei pe drumurile publice, atat în localitati, cat şi în afara acestora. În cazul în care în autovehicul exista atat locuri dotate cu centuri de siguranta, cat şi locuri fara astfel de dispozitive, se ocupa de preferinta locurile dotate cu centurii de siguranta.  Copiii cu varsta sub 12 ani sau cu inaltimea sub 150 cm trebuie sa poarte centuri de siguranta adaptate greutatii şi dimensiunilor lor, iar cei cu varsta sub 3 ani se transporta numai în dispozitive de retinere omologate. Se excepteaza de la obligatia de a purta centura de siguranta, în interiorul localitatilor:

a) conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de mers înapoi sau care staţionează;

b) femeile în stare vizibilă de graviditate;

c) conducătorii de autoturisme care execută servicii de transport public de persoane, în regim de taxi, când transportă pasageri;

d) persoanele care au certificat medical în care să fie menţionată afecţiunea care contraindică purtarea centurii de siguranţă;

e) instructorii auto pe timpul pregătirii practice a persoanelor care învaţă să conducă un autovehicul pe drumurile publice sau examinatorul din cadrul autorităţii competente în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere;

5. Conducatorii şi pasagerii motocicletelor şi ciclomotoarelor sunt obligati sa poarte în timpul circulatiei pe drumurile publice casti de protectie omologate.

6. Copiii în varsta de pana la 7 ani, daca sunt tinuti în brate, precum şi cei de pana la 14 ani se transporta numai în atasul motocicletelor.

7. Conducatorilor de autovehicule, ciclomotoare şi tramvaie le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci cand acestia se afla în timpul mersului, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive de tip "maini libere".

8. Conducătorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se îndepărtează de acestea, sunt obligaţi să acţioneze frâna de ajutor, să oprească funcţionarea motorului şi să cupleze într-o treaptă de viteză inferioară sau în cea de parcare dacă autovehiculul are transmisie automată.

9. Conducatorul care stationeaza cu autovehiculul în panta sau în rampa, în afara obligatiilor prevazute anterior trebuie sa bracheze rotile spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului.

10. Conducatorul vehiculului implicat intr-un accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane sau în orice alt accident de circulatie care, prin urmari, constituie o fapta prevazuta de legea penala este obligat:

            10.1. sa opreasca, sa anunte imediat politia, sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului şi sa nu paraseasca locul faptei;

            10.2. sa nu schimbe pozitia vehiculelor ori a obiectelor ramase la locul faptei şi care provin din accident decat atat cat se impune pentru evitarea agravarii consecintelor accidentului;

            10.3. sa transporte ranitii la cea mai apropiata unitate sanitara, în lipsa altor mijloace de transport, dupa care sa revina imediat la locul accidentului. Conducatorul care a transportat ranitii trebuie sa se legitimeze şi sa comunice numarul de inmatriculare al vehiculului unitatii sanitare;

            10.4. sa nu consume bauturi alcoolice, substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, dupa producerea evenimentului, pana la testarea concentratiei alcoolului în aerul expirat şi/sau recoltarea probelor biologice.

11.Conducatorii implicati în accidente în urma carora au rezultat numai pagube materiale şi care nu constituie fapte prevazute de legea penala sunt obligati:

            11.1. sa scoata imediat vehiculele în afara partii carosabile ori, daca nu este posibil şi nici nu pot sa isi continue circulaţia, sa le deplaseze cat mai aproape de bordura sau acostament, semnalizandu-le prezenta;

            11.2. sa anunte unitatea de politie competenta pe raza careia s-a produs evenimentul în decurs de 24 de ore, dacă nu se pot înţelege pe cale amiabilă, situaţie în care trebuie să se prezinte la asiguratorul celui vinovat de producerea evenimentului, sau cel implicat singur în accident nu are asigurare facultativă CASCO; 

            11.3. sa solicite asiguratorului (unitatii de politie competente) eliberarea autorizatiei de reparatie.

            11.4. sa nu circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei.

12. Sa aiba asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de inmatriculare sau de inregistrare şi, dupa caz, atestatul profesional, precum şi celelalte documente prevazute de legislatia în vigoare.

13. Sa circule numai pe sectoarele de drum pe care ii este permis accesul şi sa respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competenta pentru autovehiculele conduse.

14. Sa verifice functionarea sistemului de lumini şi semnalizare, a instalatiei de climatizare, sa mentina permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale ale autovehiculului, precum şi placutele cu numarul de inmatriculare sau inregistrare ale autovehiculului şi remorcii.

15. Sa aiba în autovehicul trusa medicala de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante şi stingator de incendiu omologate.

16. Sa opreasca motorul şi sa semnalizeze autovehiculul imobilizat în pasaje subterane sau tuneluri.

17. Sa aplice pe parbrizul şi pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducatorii de autovehicule incepatori, daca are o vechime în conducere sub 1 an.

18.să permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum şi al bunurilor transportate, în condiţiile legii;

19.să se prezinte la verificarea medicală periodică, potrivit legii;

Se interzice conducatorului de autovehicul sau tramvai:

1.să conducă un autovehicul sau tramvai cu dovada înlocuitoare a permisului de conducere eliberată fără drept de circulaţie sau a cărei valabilitate a expirat;

2.să transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare;

3.să transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicletă sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mărfuri;

4.să transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisternă, pe platformă, deasupra încărcăturii, pe părţile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scări şi în remorcă, cu excepţia celei special amenajate pentru transportul persoanelor;

5.să transporte copii în vârstă de până la 12 ani pe scaunul din faţă al autovehiculului, chiar dacă sunt ţinuţi în braţe de persoane majore; Se interzice conducătorilor de autovehicule, precum şi persoanelor care ocupă scaunul din faţă să ţină în braţe animale, în timpul deplasării pe drumurile publice

6.să transporte în şi pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime depăşeşte, împreună cu încărcătura, dimensiunile acestuia;

7.să deschidă uşile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, să pornească de pe loc cu uşile deschise;

8.să aibă în timpul mersului preocupări de natură a-i distrage în mod periculos atenţia ori să folosească instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranţă a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic;

9.să între pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg produse, substanţe ori materiale ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei;

10.să aibă aplicate pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale afişe, reclame publicitare, înscrisuri ori accesorii, care restrâng sau estompează vizibilitatea conducătorului ori a pasagerilor, atât din interior, cât şi din exterior;

11.să aibă aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, lunetă ori pe geamurile laterale, care restrâng sau estompează vizibilitatea, atât din interior, cât şi din exterior, cu excepţia celor omologate şi certificate, prin marcaj corespunzător, de către autoritatea competentă;

12.să aibă aplicate folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare ori semnalizare luminoasă, care diminuează eficacitatea acestora, precum şi pe plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, care împiedică citirea numărului de înmatriculare sau de înregistrare;

13.să lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comandă, să oprească motorul ori să decupleze transmisia în timpul mersului;

14.să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră;

15.să circule cu autovehiculul cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără a avea montate pe roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate, în perioadele şi pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului;

16.să circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni ori caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori care prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita admisă;

17.să conducă un autovehicul care emană noxe peste limita legală admisă ori al cărui zgomot în mers sau staţionare depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege ori care are montat pe sistemul de evacuare a gazelor dispozitive neomologate;

18.să circule cu autovehiculul având plăcuţele cu numerele de înmatriculare sau de înregistrare, provizorii ori pentru probe deteriorate sau neconforme cu standardul; (se retin placutele cu numerele respective!)

19.să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii, să adreseze expresii jignitoare ori vulgare celorlalţi participanţi la trafic;

20.să circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei;

21.să arunce, pe drumurile publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substanţe.

22.Se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul opririi sau staţionării să deschidă ori să lase deschise uşile acestuia sau să coboare fără să se asigure că nu creează un pericol pentru circulaţie.

Obligatiile detinatorilor de vehicule.

Detinatorii de vehicule sunt obligati :

a)să declare autorităţii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare;

b)să depună imediat la autoritatea emitentă originalul certificatului de înmatriculare, dacă, după obţinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia.

c) Proprietarul sau deţinătorul unui vehicul este obligat să comunice poliţiei rutiere, la cererea acesteia şi în termenul solicitat, identitatea persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice

Deţinătorii de vehicule pot monta pe acestea sisteme sonore antifurt. Durata semnalului emis de sistemul prevăzut la alin. (1) nu trebuie să fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie să depăşească pragul fonic prevăzut în reglementările legale în vigoare. Se interzice montarea pe vehicule a sistemelor sonore antifurt care se declanşează la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul.